Wednesday, June 26, 2013

.
Am uitat sa va precizez bilantul faunei observate in timpul lungului drum parcurs recent:
-6 deers
-2 moose
-1 black bear

La caprioare a trebuit sa franez brusc vreo 2 ori, sa stiti ca dragalasenia nu e din pacate asociata cu o inteligenta deosebita in cazul lor.

Cu ursul a fost mai haios, ma apropiam de niste case si la vrea 50 m de ele am vazut din departare ceea ce am crezut, sincer, ca e un caine mare. Chiar mi-am zis "ia uite frate ce ditamai potaia au si astia, probabil ca or fi ursi prin jur" - si cand m-am apropiat si s-a ridicat in 2 copite sa ma vada mai bine, mi-am dat seama care era realitatea. Astia sunt destepti, nu sar in fata masinii de obicei.

Moose -  in afara cazului in care sunt atat de inteligenti incat noi in prostia noastra nu realizam asta, cred ca sunt unele dintre cele mai mentally-impared copitate. Nici nu s-au clintit cand am trecut pe langa ei, si am mers chiar destul de incet just in case.

Tuesday, June 25, 2013

.
Exista o putere imensa in noi, pe care o ignoram in fiecare zi. Suntem prea ocupati sa ne uitam in telefoane, sa ne uimim audienta cu masini extraordinare; si asa uitam sa privim cu adevarat in jur.

Am fost invitat la o masa. Eram trei doctori, unul dintre ei a invitat o tanara psychotherapist to join us. Nu sunt personal un bun medic pentru ca stiu mai mult decat altii, nici pe departe. Marele meu avantaj este ca de cele mai multe ori percep ce se afla in cei din fata, cumva sunt setat sa inregistrez patterns fine de comportament care dezvaluie persoana de dincolo de masca sociala. Nu merge cu toti, dar majoritatea este destul de "citibila".

Ei bine, vine tipa asta, de o frumusete incredibila, la vreo 30 de ani. Era chiar vis-à-vis de mine la masa, zambea, radea destul de mult la glumele celui care o invitase (un tip foarte haios de altfel), si nu stiu cum ni s-au intersectat privirile; am citit o tristete imensa in ochii ei, o discrepanta mare intre modul in care se purta si ceea ce percepeam. Cumva am vazut casatoria aranjata, copilul pe care se straduie sa il creasca, singuratatea pe care numai cel care creste intr-o cultura gregara est-asiatica, care incalca traditia si care este izolat o simte; am simtit speranta de a fi cu cineva care o poate salva din acel loc si realizarea matura a zadarniciei unui asemenea vis.

Spre sf conversatiei cumva tangential a amintit de fiica ei de 7 ani, de fostul sot pasionat de arme, de cat de greu i-a fost cand, venind de la primul job ca single parent si-a vazut copilul in parc singur intr-un carucior la metri buni de bona care fuma intoarsa cu spatele. Suspendata intre doua lumi, intre doua culturi, privind prin gard o gradina in care este putin probabil sa paseasca (tinand cont de cat de abil, nice but fiercely practical e tipul care a invitat-o).

Cumva mi-a adus aminte de o pacienta, homeless, care dupa cateva zile de la internare s-a trezit din luni de altfel de abuse, alcohol abuse. Am intrat in camera si am intrebat-o cum se simte. Mi-a spus ca uneori nu poate sa respire bine, simte o apasare pe piept. Gandind la ceva mai periculos fizic, eram cat p-aci sa pierd pericolul din interior. "I'm very depressed, doctor. Now that I am aware I remember I crawled in front of the -building- and I see all those people looking at me, laughing at me. And I feel so ashamed, and I am so alone, everywhere I turn I have no friends, there's only drugs around me. I have nowhere to go."
.

Friday, June 21, 2013

mi-am luat telefon :)))))
stiu, dar gusturile nu se discuta :))

Ps. are cam 3 cm grosime, asa, ii da caracter. cred ca seamana cu primul telefon pe care l-am avut, life is a cycle after all hahaaaaahaa. Si daca imi amintesc bine, nici cu ala nu aveam semnal in casa.

Wednesday, June 12, 2013

pentru cine are urechi sa auda

M, check it out from min 15:00 to 17:35 . Tot talkul e interesant, anyways.



"Somebody else might have put her on medication and told her to calm down"...

Avem o raspundere imensa fata de copiii nostri, aceea de a trece peste noi, oricat de inteligenti ne credem sau de bine intentionati in presiunea exercitata, si de a vedea lumea prin ochii lor.

Fetei mele ii plac trenurile, nu papusile. Motoarele, mecanismele, nu periile de par. A fost mult mai fericita cand i-am cumparat o macara decat atunci cand a primit un set de "doctor". M-a rugat in englezo-romana ei "cumpara tati engine", si asta o sa fac. Maica-mea imi spunea "ce fel de fetita este"?! hmmm, este fetita care este, iar rolul meu nu este sa ii impun nimic ci sa o iubesc neconditionat si sa ii arat o cat mai mare parte din lumea asta, pe cat posibil intr-un mod unbiased, astfel incat sa isi aleaga informat calea. Orice ar dori sa fie - as long as it's safe enough :) - o voi sprijini.

Abia astept sa fie un pic mai mare, am vazut un tren fabulos (o replica perfecta cu prea multe elemente detasabile deocamdata)! :) Exista atat de mare limitare in lumea aceasta incat de multe ori simt ca normele sociale sunt asemeni unei camasi cu un guler care nu te lasa sa respiri bine. Nenea de la hobby shop a fost tare surprins sa auda ca vreau sa iau respectiva locomotiva pentru o fetita de 3 ani, i se parea probabil o lipsa de respect fata de cei care iubesc aceste trenuri (nu fac din pacate parte dintre ei); nu m-am putut abtine sa nu il intreb ce crede ca va ramane in urma acestui gest? Amintirea unei emotii imense cand, deschizand cutia aceea superba va da cu ochii nu de un tren de plastic gen Walmart, ci de "the real thing" :) Cand D va avea 60 ani, sper ca inca isi va aminti de momentul acesta, asa cum si eu imi amintesc de elefantul care mergea singur, primit cand inca nu stiam prea bine ce e cu mine.


.

Monday, June 10, 2013

.
ok, am terminat de condus, cred ca 2500km sunt destul pentru 3 zile chiar si ptr unul pe care se presupune ca il relaxeaza activitatea.

Haideti sa va explic de ce sunt eu uneori acid. Ma rog, mai tot timpul :).

Duck and cover, here it comes:

Desi backgroundul meu este in science, cred ferm -delusional ?!:) - ca ceea ce stim sau ce vom cunoaste logic/stiintific este doar o mica parte din ceea ce este realitatea. In concluzie, am o mare problema in a emite enunturi din care sa reiasa ca detin cheile universului. Mai mult, am o problema poate si mai mare cu cei care sustin asta, moment in care intra in functiune un fel de agresivitate in restul timpului prea plictisita ca sa se miste si care incearca cu un deosebit succes din pacate sa combata pe detinatorul cheii folosind armele respectivului- adica logica.

Mai am o problema cu o fateta a societatii care ma irita din ce in ce mai des: cumva in societate o mare parte din cei ce conduc institutii - in general guvernamentale, dar functioneaza inclusiv la condo boards- sunt persoane care nu au o viata personala satisfacatoare (ca sa fiu asa, mai bland) si care suplinesc aceste lipsuri printr-o activitate intensa in plan organizatoric. Contradictia majora este ca aceste persoane ajung sa stabileasca reguli pentru o majoritate pe care nu o reprezinta si care, cat de cat, are o viata personala. Si cand mai apare si cate unul gen "drama queen" care vb 15 minute in fraze nerelevante punctate de exclamatii orgasmice, cu toata toleranta, mintea mea ar fi o scoala de vara apreciata probabil de orice inchizitor care se respecta.

promit ca maine, dupa ce dorm, voi fi mai calm. :)
.