.
Traim printre reguli. Sunt peste tot, in societate, acasa, in bloc, pe strada, la plaja, etc.

V-ati intrebat vreodata de unde vin, de ce exista, de ce avem nevoie de acestea?

Luati o regula oarecare ce regleaza un aspect si asezati un punct P care sa o reprezinte pe segmentul cuprins intre aplicarea extrema a regulii si lipsa absoluta a acesteia. O regula durabila - a se citi acceptata- este de fapt un compromis ideal, un punct pe segmentul de mai sus care il imparte folosing un ratio destul de constant intre multimea L a situatiilor in care regula ar fi mai laxa si multimea R in care ar fi mai restrictiva decat in prezent. Un exemplu simplu ar fi definirea taxei de parcare a.i. venitul sa fie maxim: daca scazi pretul sub un prag nu castigi prea mult, daca il cresti peste prag nu mai ai destui clienti. Statistica functioneaza superb in a stabili raportul perfect L/R care defineste pozitia lui P.

Problema imensa este lipsa de constinuitate a acestui rationament in plan individual. Stim ca x% dintre relatii sunt durabile si satisfacatoare, in acelasi timp nu avem posibilitatea reala de a fi implicati intr-un nr atat de mare de relatii a.i. sa fim siguri ca x% are semnificatie in plan personal. Singura sansa este sa folosim shortcut-ul de a screen-ui superficial un numar mare de posibili parteneri folosind reguli care reprezinta de fapt interfata intre planul statistic si cel personal, screening aplicat in cea mai incipienta faza a interactiunii sociale. Simpatie, antipatie, atractie, repulsie - sunt doar denumiri ale acestor blocuri de algoritmi vechi conform carora probabilitatea de a face alegerea cea mai buna este mai mare.

Well, poate asta mergea in stone age, nu acum cand sansa de a insela acesti algoritmi este din ce in ce mai mare. Toti au sute de prieteni pe facebook- sunt de succes presupun, majoritatea sterg imediat o imagine sau comentariu care ii dezavantajaza, haine de sute de $ ascund imperfectiunile, smoke screens everywhere.

Societati care functioneaza dupa reguli arhaice au simplificat problema: altii decid pentru tine- de ex casatoriile aranjate. E perfect atat timp cat supunerea este absoluta, asemeni comunismului care in teorie este incantator iar in practica un esec monumental.

Intorcandu-ma la acel pct P reprezentand realitatea aplicarii unei reguli - si avand bineinteles in minte ca P poate fi dependent de variabile precum varsta/educatie/inteligenta/etnie etc- as fi curios daca vreun studiu social a descoperit vreun pattern, un fel de valoare nesperat de predictibila a raportului L/R de mai sus, vreun fel de "golden ratio" care sa izvorasca dintr-un aspect atat de profund al conditiei noastre incat sa depaseasca influenta nisei culturale/sociale/ etc.

.