:)
Azi, Aug 26, 2010, am avut un moment personal de iluminare. Fiind personal, e subiectiv, da? - deci daca tu nu-l vei considera de interes, e treaba ta. :)
Am discutat cu parintii mei la telefon, vesti despre noi procese kafka-like. Am intrat sumar pe ziarele romanesti, aceeasi mlastina in care amatori cu pretentii de ziaristi arunca cu noroi in directiile indicate. Nu articolele ma intereseaza, sunt stupide in marea lor majoritate, ci comentariile. Iar acestea nu sunt incurajatoare deloc pentru nivelul intelectual, cultural al societatii romanesti. Dar...
In ultima vreme sar din blog in blog, fara tinta, calauzit in drum numai de o idee, un titlu interesant sau din contra, foarte neinteresant. Marea majoritate a blogurilor sunt decente ca limbaj si continut. In locuri pazite destul de bine insa sunt blogs ale unor persoane cu adevarat intelectuale, fine, interesante. Si nu sunt putine deloc, dar prin lipsa lor de stridenta sunt mai greu vizibile. Culmea, unii autori sunt inca in Romania!
Aici vine revelatia serii: contrar aparentelor, Romania intelectualilor traieste, e mai vie ca oricand! In viata de zi cu zi, membrii ei nu se cunosc, poate chiar se uita incruntati unii la altii pe strada, atunci cand poarta masca majoritatii pentru a nu fi remarcati si abuzati (mental/financiar/etc). Dar in umbra computerelor, acestia infloresc surprinzator pe internet, prin bloguri sau alte tools virtuale. Aici discuta, se grupeaza dupa interese, fac ceea ce mediul vulgar al realitatii romanesti nu le permite in lumea fizica.
Este ca si cum au ales sa-si mute gradinile de flori in tuneluri, departe de intunericul si fiarele irationale de afara. Fiecare isi sapa tunelul in directia pe care o doreste, neingradit de altii. Uneori merg in aceeasi directie, paralele, ca niste trupe marsaluind tacute spre aceeasi destinatie, aceeasi idee. Se intersecteaza si se bucura de descoperirea tovarasilor de drum, se imprietenesc si imbogatesc reciproc, intr-o inlantuire creativa de idei.
Traiesc intr-o lume interzisa mitocanilor, incultilor, celor stupizi. O lume pe care si-o pot cultiva impreuna si si-o pot muta oriunde daca va fi in pericol. Deci exista sperante :)) !
Wednesday, August 25, 2010
Wednesday, August 18, 2010
Romania si marketingul
Am vazut intr-o pg web de ziar un link spre imagini din salonul incendiat in maternitatea Giulesti. Am dat click, era de fapt o fereastra video flash.
Incredibil! Oare nu mai exista nici un fel de decenta in tara aceea?
Pentru cei care din diverse motive nu pot vedea acest video: incepe cu o reclama in care o tanti bea fericita o sticla de apa Perla. Apa peste tot, peste un mar, flori etc. Dupa care urmeaza mesajul final: "DONE. ENJOY YOUR VIDEO."
Marturisesc ca nu prea am "enjoy" that video, poate sunt eu un ciudat.
Incredibil! Oare nu mai exista nici un fel de decenta in tara aceea?
Pentru cei care din diverse motive nu pot vedea acest video: incepe cu o reclama in care o tanti bea fericita o sticla de apa Perla. Apa peste tot, peste un mar, flori etc. Dupa care urmeaza mesajul final: "DONE. ENJOY YOUR VIDEO."
Marturisesc ca nu prea am "enjoy" that video, poate sunt eu un ciudat.
Monday, August 16, 2010
Explozia de la Maternitatea Giulesti
Mare tragedie dragii mei, MARE.
Nu stiu ce s-a intamplat acolo. Nu cred in variantele penibile cu explozia aparatelor de aer conditionat - poate doar daca ai planta o grenada in ele. Dar haideti sa va marturisesc faptul ca intamplator am cunoscut personal marea somitate medicala care conduce acest spital, dr. Bogdan Marinescu.
Unii spun ca e un medic bun, altii nu. Cu siguranta e pe undeva deasupra mediei in romania, ceea ce nu inseamna performanta, ci de multe ori suficienta. Este insa, dupa anumite pareri printre care si a mea, un element nociv si imoral. Am fost la dansul in anul 6, dornic sa ma interesez in legatura cu pozitiile la doctorat. A binevoit sa imi arunce o privire intre o sotie de diplomat si una cu multe kg de aur la gat, mi-a spus sa astept. usa la consulatii era deschisa, am putut sa aud lejer "profesionalismul" (imi dau seama acum, atunci eram un tanar necopt si probabil usor impresionabil de hiene de genul acesta). Apoi, peste vreo ora jumate, a revenit in holul din fata biroului sau. Mi-a spus -desi nu avea legatura cu ce il intrebasem eu- ca in spital activeaza o firma de fertilizare in vitro (da, e a lui, dupa cum am aflat ulterior, si e foarte banoasa). Apoi, cu gesturi largi, mi-a aratat ramele din jurul usii biroului sau, fiecare cu un nume de firma. M-a intrebat ce sunt ai mei, intamplator taica-miu era director la o firma destul de mare - pe vremea aia. Mi-a spus ca toti cei din rame au avut onoarea sa fie sponsori ai clinicii de IVF si mi-a sugerat ca o sa se gandeasca la ce vreau dupa ce o sa primeasca un telefon pentru o sponsorizare. Mi-a facut impresia unui afacerist de duzina, nu un medic cu prestigiu.
Bineinteles ca nu am sponsorizat hoitul ala comunist, ii las pe altii cu mai putina minte sa o faca. Iar pentru cei care scriu pe forumuri chestii gen "multumesc domnului dr. Marinescu, m-a urmarit in sarcina si totul a decurs normal" ii anunt ca, din fericire, majoritatea sarcinilor cat de cat urmarite decurg normal. Din nefericire, calitatea unui medic este dezvaluita de situatiile complicate.
La mai mare, domnule marinescu!
Nu stiu ce s-a intamplat acolo. Nu cred in variantele penibile cu explozia aparatelor de aer conditionat - poate doar daca ai planta o grenada in ele. Dar haideti sa va marturisesc faptul ca intamplator am cunoscut personal marea somitate medicala care conduce acest spital, dr. Bogdan Marinescu.
Unii spun ca e un medic bun, altii nu. Cu siguranta e pe undeva deasupra mediei in romania, ceea ce nu inseamna performanta, ci de multe ori suficienta. Este insa, dupa anumite pareri printre care si a mea, un element nociv si imoral. Am fost la dansul in anul 6, dornic sa ma interesez in legatura cu pozitiile la doctorat. A binevoit sa imi arunce o privire intre o sotie de diplomat si una cu multe kg de aur la gat, mi-a spus sa astept. usa la consulatii era deschisa, am putut sa aud lejer "profesionalismul" (imi dau seama acum, atunci eram un tanar necopt si probabil usor impresionabil de hiene de genul acesta). Apoi, peste vreo ora jumate, a revenit in holul din fata biroului sau. Mi-a spus -desi nu avea legatura cu ce il intrebasem eu- ca in spital activeaza o firma de fertilizare in vitro (da, e a lui, dupa cum am aflat ulterior, si e foarte banoasa). Apoi, cu gesturi largi, mi-a aratat ramele din jurul usii biroului sau, fiecare cu un nume de firma. M-a intrebat ce sunt ai mei, intamplator taica-miu era director la o firma destul de mare - pe vremea aia. Mi-a spus ca toti cei din rame au avut onoarea sa fie sponsori ai clinicii de IVF si mi-a sugerat ca o sa se gandeasca la ce vreau dupa ce o sa primeasca un telefon pentru o sponsorizare. Mi-a facut impresia unui afacerist de duzina, nu un medic cu prestigiu.
Bineinteles ca nu am sponsorizat hoitul ala comunist, ii las pe altii cu mai putina minte sa o faca. Iar pentru cei care scriu pe forumuri chestii gen "multumesc domnului dr. Marinescu, m-a urmarit in sarcina si totul a decurs normal" ii anunt ca, din fericire, majoritatea sarcinilor cat de cat urmarite decurg normal. Din nefericire, calitatea unui medic este dezvaluita de situatiile complicate.
La mai mare, domnule marinescu!
Saturday, August 14, 2010
Eu cand vreau sa aplaudati, aplaudati!
Aflu ca filmul "Eu cand vreau sa fluier, fluier" va fi propus din partea Romaniei la premiile Oscar.
Nu v-am mai spus niciodata, dar sunt 1/16 grec. Legatura cu titlul este aceea ca, atunci cand aud astfel de stiri, sunt grec, altfel sunt nord-american, si rar, tot mai rar, roman. Nu trebuie sa ma injurati pentru ultima parte, e o optiune personala. Pur si simplu m-am saturat sa imi fie rusine ca sunt roman.
Dar sa ma intorc la filmul amintit. L-am vazut, nu mi-a placut absolut deloc. Un film despre puscariasi, cu actori puscariasi, jucat partial si deloc surprinzator - da, ati ghicit, intr-o puscarie. Un film de un realism deja obosit, redundant, sacaitor prin goliciunea lui groteasca. Este original pentru un strain? Sigur. Dar reprezinta un act cultural, cu atat mai mult unul care sa merite promovat la nivel international? Ma indoiesc profund.
Imaginati-va urmatoarea scena: pe o planeta indepartata, un alien scufundat intr-o adanca plictiseala ia containerul in care a facut pipi - da, pipi - si il arunca dupa niste bolovani. Fast forward 2 milioane de ani, chinezii ajung pe planeta respectiva si descopera containerul. Sa vezi minunatie, in interior se afla inca un lichid extrem de acid, iar modelul de pe container, extrem de alambicat si cu o inscriptie ciudata ("aici a facut pipi XEW2124") ii ajuta sa ajunga la singura concluzie logica: aceasta este o sticla de parfum de provenienta extraterestra. In orice caz, un artefact exotic.
Ei bine, daca filmul asta ar ajunge la Oscar cam aceasta ar fi in cel mai bun caz reactia pe care o poate obtine. Nu cultura, ci exotism. Nu talent creator, performanta. Ci o multumire similara cu aceea de a vedea o maimuta care dupa 5 ani de incercari stie in sfarsit sa apese imaginea unui mar cand ingrijitorul spune "hungry?".
De ce suntem atat de primitivi cultural????
Nu v-am mai spus niciodata, dar sunt 1/16 grec. Legatura cu titlul este aceea ca, atunci cand aud astfel de stiri, sunt grec, altfel sunt nord-american, si rar, tot mai rar, roman. Nu trebuie sa ma injurati pentru ultima parte, e o optiune personala. Pur si simplu m-am saturat sa imi fie rusine ca sunt roman.
Dar sa ma intorc la filmul amintit. L-am vazut, nu mi-a placut absolut deloc. Un film despre puscariasi, cu actori puscariasi, jucat partial si deloc surprinzator - da, ati ghicit, intr-o puscarie. Un film de un realism deja obosit, redundant, sacaitor prin goliciunea lui groteasca. Este original pentru un strain? Sigur. Dar reprezinta un act cultural, cu atat mai mult unul care sa merite promovat la nivel international? Ma indoiesc profund.
Imaginati-va urmatoarea scena: pe o planeta indepartata, un alien scufundat intr-o adanca plictiseala ia containerul in care a facut pipi - da, pipi - si il arunca dupa niste bolovani. Fast forward 2 milioane de ani, chinezii ajung pe planeta respectiva si descopera containerul. Sa vezi minunatie, in interior se afla inca un lichid extrem de acid, iar modelul de pe container, extrem de alambicat si cu o inscriptie ciudata ("aici a facut pipi XEW2124") ii ajuta sa ajunga la singura concluzie logica: aceasta este o sticla de parfum de provenienta extraterestra. In orice caz, un artefact exotic.
Ei bine, daca filmul asta ar ajunge la Oscar cam aceasta ar fi in cel mai bun caz reactia pe care o poate obtine. Nu cultura, ci exotism. Nu talent creator, performanta. Ci o multumire similara cu aceea de a vedea o maimuta care dupa 5 ani de incercari stie in sfarsit sa apese imaginea unui mar cand ingrijitorul spune "hungry?".
De ce suntem atat de primitivi cultural????
Friday, August 6, 2010
Meserie exotica
Pentru aceia dintre voi care se uita pe Discovery Channel nu este o noutate emisiunea despre meseriile exotice. Am vazut chiar un nene care curata subteranele unui mare oras, altul care vopsea ceea ce mai ramasese din tegumentul unui biet animal, altii cresteau mushte in nu-stiu-ce scop obscur dar fara conotatii masonice (da, stiu, ar fi fost mai interesant...) . Uitandu-ma pe pagina de web a show-lui respectiv eram cat pe aci sa le propun o explorare a unei alte meserii exotice: medic in Romania.
Un amic/vecin din Romania, relativ tanar (40s) si sef de sectie intr-un spital marisor imi spunea acum cateva zile ca si-a depus demisia. Uai?? "Uite -mi-a spus respectivul- nu e vorba de bani aici (tocmai se intorsese dintr-o excursie intr-o tara indepartata). Dar pur si simplu imi mor pacientii pentru ca nu am ce-mi trebuie. As vrea sa stau, dar e si pielea mea in joc iar ca om nu mai suport sa vina astia la mine si sa nu am ce sa le fac. N-am nici macar aspirina, daca poti sa crezi. Nu mai vb de anestetice sau altele. Si e din ce in ce mai rau." Du-te Fratele meu Alb incotro vei vedea cu ochii- i-ar spune probabil un personaj sasiu si, din pct meu de vedere, cam sinistru.
Problema e alta, si a fost relatata interesant de un -probabil- pacient, pe un forum (poate nu mai retin exact toate cuvintele, dar suna cam asa): " ba, nu pot sa sufar medicii astia, ia spaga de la toata lumea. acum cateva saptamani am fost la spital ca ma durea burta si am asteptat vreo 6 ore pana ma vazut un doctor. nu le tin partea, da era unu singur in toata garda si toata lumea tipa pe acolo ca ii doare ceva. ce dracu sa faca si asta singur, pe care sa ia primu?".
Pe de alta parte, serviciile medicale in sistem privat par sa ia o oarecare amploare pe acolo; ma intreb cati pacienti vor avea acces, financiar, la acestea, in conditiile in care clasa de mijloc din Ro tinde spre 0 numeric vb. Farmaciile? cred ca peste jumatatea asteapta probabil in holul falimentului. Populatia? din ce in ce mai prost tratata, educata, hranita.
Ei bine, cu toate acestea instabilitatea manageriala din sanatate pare sa fie demna de epoca fanariota. Managers straini de sistemul sanitar, sau incapabili, sau corupti, in orice combinatie doriti. Sau mai vin unii care nu stiu in ce se baga si cand isi dau seama, pleaca sau sunt schimbati in cateva saptamani/maxim luni.
Pentru cei mai informati ca mine, e vreo solutie? -ma refer in afara de un pluton de executie ce ar fi probabil foarte busy pentru cativa ani.
Un amic/vecin din Romania, relativ tanar (40s) si sef de sectie intr-un spital marisor imi spunea acum cateva zile ca si-a depus demisia. Uai?? "Uite -mi-a spus respectivul- nu e vorba de bani aici (tocmai se intorsese dintr-o excursie intr-o tara indepartata). Dar pur si simplu imi mor pacientii pentru ca nu am ce-mi trebuie. As vrea sa stau, dar e si pielea mea in joc iar ca om nu mai suport sa vina astia la mine si sa nu am ce sa le fac. N-am nici macar aspirina, daca poti sa crezi. Nu mai vb de anestetice sau altele. Si e din ce in ce mai rau." Du-te Fratele meu Alb incotro vei vedea cu ochii- i-ar spune probabil un personaj sasiu si, din pct meu de vedere, cam sinistru.
Problema e alta, si a fost relatata interesant de un -probabil- pacient, pe un forum (poate nu mai retin exact toate cuvintele, dar suna cam asa): " ba, nu pot sa sufar medicii astia, ia spaga de la toata lumea. acum cateva saptamani am fost la spital ca ma durea burta si am asteptat vreo 6 ore pana ma vazut un doctor. nu le tin partea, da era unu singur in toata garda si toata lumea tipa pe acolo ca ii doare ceva. ce dracu sa faca si asta singur, pe care sa ia primu?".
Pe de alta parte, serviciile medicale in sistem privat par sa ia o oarecare amploare pe acolo; ma intreb cati pacienti vor avea acces, financiar, la acestea, in conditiile in care clasa de mijloc din Ro tinde spre 0 numeric vb. Farmaciile? cred ca peste jumatatea asteapta probabil in holul falimentului. Populatia? din ce in ce mai prost tratata, educata, hranita.
Ei bine, cu toate acestea instabilitatea manageriala din sanatate pare sa fie demna de epoca fanariota. Managers straini de sistemul sanitar, sau incapabili, sau corupti, in orice combinatie doriti. Sau mai vin unii care nu stiu in ce se baga si cand isi dau seama, pleaca sau sunt schimbati in cateva saptamani/maxim luni.
Pentru cei mai informati ca mine, e vreo solutie? -ma refer in afara de un pluton de executie ce ar fi probabil foarte busy pentru cativa ani.
Thursday, August 5, 2010
Am citit de curand un comentariu interesant. Este atat de adevarat, atat de sub nasul fiecaruia dintre noi, incat pur si simplu ne este -sau imi era mie- greu sa-l "vad": evolutia - se referea in sens darwinian dar argumentul e valid in sens mai larg - este modelata nu de succes, ci de necesitatea de a evita insuccesul. Este, intr-un cuvant, un "negativ" al imaginii pe care o aveam despre acest proces in care de altfel cred pana la un punct.
Haoleo, mancat-as sufletu', Pen e natie da creatzonisti daia, cum sar zace, balaoachesh - ar comenta ultima fraza de mai sus tigancile care vand flori la Podul Eroilor. No problem, Isaurelor, de sub imaginea de dinozaur modern cu pene cold-proof Pen Zbanggg! - loveste cu ciocul, once again.
Anyways, ca sa revin la sobiect, evolutia ar fi similara cu un rau (curs de apa). Dupa cum se cunoaste deja, acesta din urma urmeaza calea de energie pe care si-o poate permite, ocolind obstacolele pe care nu e capabil sa le depaseasca. Daca mergem insa si mai deep, vedem ca ceea ce numim noi "obstacole" sunt munti de energie potentiala, ajungem sa navigam in teritoriul care ne este permis, prin vaile acestor munti. Mai mult, exista o redundanta simpatica in analogia aceasta, o dublare a informatiei: atat timp cat stii care sunt "vaile" stii si unde sunt "muntii", sau invers. Cu alte cuvinte, spune-mi ce greutati ai ca sa-mi dau cine esti! :)
ps disclaimer: it'd be just a snapshot, nu as putea spune de unde ai plecat sau unde ai putea sa ajungi.
Haoleo, mancat-as sufletu', Pen e natie da creatzonisti daia, cum sar zace, balaoachesh - ar comenta ultima fraza de mai sus tigancile care vand flori la Podul Eroilor. No problem, Isaurelor, de sub imaginea de dinozaur modern cu pene cold-proof Pen Zbanggg! - loveste cu ciocul, once again.
Anyways, ca sa revin la sobiect, evolutia ar fi similara cu un rau (curs de apa). Dupa cum se cunoaste deja, acesta din urma urmeaza calea de energie pe care si-o poate permite, ocolind obstacolele pe care nu e capabil sa le depaseasca. Daca mergem insa si mai deep, vedem ca ceea ce numim noi "obstacole" sunt munti de energie potentiala, ajungem sa navigam in teritoriul care ne este permis, prin vaile acestor munti. Mai mult, exista o redundanta simpatica in analogia aceasta, o dublare a informatiei: atat timp cat stii care sunt "vaile" stii si unde sunt "muntii", sau invers. Cu alte cuvinte, spune-mi ce greutati ai ca sa-mi dau cine esti! :)
ps disclaimer: it'd be just a snapshot, nu as putea spune de unde ai plecat sau unde ai putea sa ajungi.
Subscribe to:
Posts (Atom)