Romania

Nu sunt un patriot. Nu cred ca Romania este nici cea mai frumoasa, nici cea mai bogata sau civilizata tara, scoala romaneasca mi se pare net inferioara celei din vest; de fapt tara asta nu exceleaza in nimic, abia daca sunt cateva aspecte care ating media. Istoria? mda, sa trecem peste capitolul asta, chiar nu avem cu ce ne mandrim - in afara de niste minunate vestigii intr-o totala paragina. Industrie, agricultura, comert? tind spre 0. Oamenii? Sincer ii urasc, compatimesc si iubesc in acelasi timp; nu stiu cum simt toate astea, face parte din paradoxul de a fi roman, probabil.

Ei bine, cu tot acest bagaj de perceptii despre tara asta, urmaresc cu atentie ce se intampla acolo, mai ales in aceste zile. Pentru ca este grav, pentru ca imi confirma ceea ce credeam dar speram sa nu se intample. O tara fara infrastructura locuita de mediocri condusi de incapabili amorali nu putea ajunge decat in punctul in care este acum; punct care, din pacate, nu este cel mai de jos. Daca as trai in Romania acum, as pleca cat se poate de repede, si nu din motive financiare.

Romania pare un haos organizatoric pornind de la arhitectura, societate, invatamant, comert, drumuri etc. Pare, pentru ca nu este. In spatele imaginii haotice se afla o organizatie rigida de la un nivel incolo, extinsa in toate domeniile si in toate directiile. Cei care o formeaza nu sunt instruiti, nici inteligenti, cu atat mai putin bine intentionati. Unii nici nu doresc sa faca parte, dar nu este alegerea lor, dupa cum nici altii nu aleg sa intre. Unii par foarte bogati dar nu sunt, altii par ca o duc bine dar in fapt sunt obscen de bogati. Unii par ca se cearta, altii par ca sunt criticati vehement de ziare pe care uneori chiar ei le controleaza. Trecuturile se reinventeaza, cei ce vad ce se intampla si spun public sunt denigrati (vezi cazul minor Marino, interesant); cand lucrurile devin serioase, apar procese, martori la comanda, iar daca nici asa nu se rezolva, mai exista cateva solutii.

Argentina 1989-90 este un exemplu aproximativ pentru ce va urma in Romania. Sper ca apetitul pentru dramatism al "regizorilor" romani sa nu redevina exagerat, asa cum s-a intamplat la "revolutie". Se va schimba ceva? Not really, vor disparea cei mai flashy, penibili, ne-rezonabili dintre cei care va conduc acum, iar in locul lor vor veni altii din aceleasi cercuri, dar mai moderati, sub control temporar din exterior. Astia vor da vina pe cei de dinainte, apoi, cu timpul, se vor "talibaniza" si ei.

Ce va asteapta efectiv? Infractionalitatea oportunista si "de nevoie" va creste mult, paralel cu ineficienta progresiv sporita a unor institutii pasiv-agresive.Multa disperare, salarii si pensii si credite neplatite, executari judecatoresti, proteste violente, posibil devalizarea centrelor comerciale, institutiilor statului.  Vor apare lideri de niciunde, dintre care unii sprijiniti de grupuri mici, actionand suspect de compact. Va fi un val de entuziasm disperat, aia vor face surf pe el pana in fruntea statului-marioneta. Vor fi "consiliati" de boards de advisors externi care vor cere sacrificii populatiei in numele iesirii din criza. Posibil granitele vor fi temporar inchise, transferul de fonduri restrictionat spre afara, posibil moneda nationala- care o mai fi atunci- va deveni pentru un timp ne-convetibila in alte valute. Dupa un timp, cand situatia va redeveni relativ stabila statul va fi "advised" sa vanda/concesioneze in conditii minime resurse catre investitori "strategici". Se va restrictiona/ingreuna plecarea fortei de munca, vor creste un pic salariile. Politia va fi restructurata sau inlocuita cumva de jandarmerie. Armata va controla pana atunci orasele. Va fi un fel de dictatura mascata intr-o politica hei-rupista de "trebuie sa muncim mult impreuna, traind la limita, ca sa scoatem tara din impas."

Mi se pare dureros ca sunt -inca- in Romania oameni de calitate care nu ar merita sa isi iroseasca inutil vietile locuind acolo. E un potential uman nerealizat ce reprezinta o pierdere de neinteles, uneori sub pretextul pueril "pai e tara mea". Conventii dragilor, fie ele geografice, culturale etc. Depasiti-le si fiti oamenii care ati putea sa fiti, depasiti limitele impuse de cuvintele demagogilor, pentru care patriotismul este o simpla unealta. Redescoperiti satisfactia de a fi inteligenti si intelesi, de a fi lasati sa contribuiti si de a trai o viata decenta, nu la limita supravietuirii - la limita aceea chiar si cei inteligenti redevin animale, doar extrem de putini au puterea verticalitatii acolo.