Eu si...copiii

De cand sunt adult -conventie la care nu prea ader, dar in fine- am observat ca nu ma inteleg in general cu copiii. Altora.

Sa explic mai pe larg. Situatie: eu, in case/restaurante/petreceri diverse; pe usa intra piticii - eu in fata. Stiu, conventia sociala este sa ii iau de obrajori, macar sa schitez un gest cu semnificatia "vai ce dragut este"/"
dar ce mare s-a facut"/"incredibil ce copil destept aveti". Ei bine, ma blochez, nu ii bag in seama, pur si simplu, de parca respectivii copii ar fi facuti dintr-un material cu indice de refractie = cu al aerului (invizibili, mai pe romaneste). Ciudat e ca reusesc sa "perform" conventii sociale echivalente cu parintii lor, dar cu astia mici nu merge, de parca mi-ar fi frica sa nu imi "miroasa" dezinteresul real temporar. To wrap it up, ma simt ca un veritabil autist, cu atat mai mult cu cat am in jur adulti (barbati) care cad imediat in 4 labe si se maimutaresc appropriate cu micutii.

Bineinteles ca la orice regula exista exceptii; la mine sunt 2. O exceptie este copilul unor prieteni apropiati, Nicholas. Are 8 ani, si e curios si stilat (e clar acum de ce ne intelegem :) ). Cu Nicholas lipesc GPS-up de geam si urmarim satelitii, punem mana pe globul cu fulgere si explicam ce e cu ele -apoi facem o pauza pentru ca ma loveste cu "auzi, n-ai si tu niste ciocolata prin casa?". Dupa care de obicei spune ca merge la baie -"dar nu jos, e prea multa lume"- iar dupa 10 minute il gasesc in fata laptopului din birou, butonand de zor pe net :)).
A doua exceptie si cea mai imp e D.A. Are 5 luni si fiecare zi aduce o schimbare, cu ea sunt cat de deschis voi fi vreodata cu cineva. Acum intinde gatul curioasa sa vada tot ce e in jur, si o duc prin casa sa experimentam diverse lucruri, sa atingem coperti lucioase sau mate, mese, scaune, i-am aratat chiar si ce e in frigider :)) . Cantam si radem de ne prapadim de diferite motive, pornind de la zgomote exotice la maimuta rosie care se tot catara intr-un arbore genealogic (ii explic ca maimuta e ea :) ). Ii vorbesc/povestesc cate in luna si-n stele si nu ma plictisesc deloc (in general stau prost cu rabdarea), luam pauze dese si batem din palme/barfim ce s-a mai intamplat pe strada :) si aruncam cu ursuletii in toate partile. As sta cu ea acasa toata ziua, if possible.