Naufragiul Bac-ului

.
Acum ceva ani eram elev intr-un prestigios liceu de pe malul marii. Invatam bine dar nu aveam pasiune pentru absolut nici o materie. Atunci, ca si acum, eram destul de radical in forul meu interior, foarte critic atat cu mine insumi cat si cu profesorii. Si nu, nu mi-a placut nici macar biologia, nu am avut nici o satisfactie in afara de aceea temporara a cunoasterii perfecte a impartirii teoretice a vietuitoarelor in diverse clase; spun temporara pentru ca atunci, ca si acum, mi-am dat seama de artificialul pe care un astfel de demers didactic il presupune, in natura aproape nimic nefiind categoric definit iar totul tinzand catre diverse limite stabilite prin mecanisme partial redundante de feedback (de ex uitati-va la check-points urile ciclului celular).

Ei bine, am intrat in liceul respectiv fiind f bun (as spune exceptional dar ma abtin :) ) la matematica. Am terminat liceul cu performanta de a chiuli pe perioade variabile la acest obiect, recordul fiind de 3 saptamani de absenta neintrerupta la respectivul obiect. Pe langa banalitatea de a chiuli - nu ma indoiesc, toti ati facut-o - mi se pare important de semnalat motivul: dezinteresul aproape total fata de materia respectiva. Veti spune ca era vina mea, poate. Dar as adauga: numai partial. In generala am fost ucenicul unui matematician care traia pentru matematica, a carui viata nu oscila decat strict intre 2 poli: unul era fiica de +20 ani cu retard sever (nu cred ca exista pedeapsa mai mare pentru un om atat de inteligent) si lumea abstracta a numerelor (simplificand). Intreaga energie pe care fie nu o putea aloca/fie izvora din drama primului pol se revarsa inspre matematica, astfel incat profesorul meu traia matematica si atunci cand explica nu numai ca auzeai ce spunea, ci simteai ca te cufunzi intr-un fluviu de pasiune care te invaluia si ducea acolo unde numai cuvintele singure sau cartile citite nu te puteau duce. Ajuns in liceu am dat peste cuvintele seci ale unui profesoras tanar si simpatic de altfel, dar din care nu izvora nimic altceva. Asa incat am pierdut interesul in matematica atunci. Si nu numai in matematica, ci prin circumstante asemanatoare in orice alta materie (temporar romana, partial filozofia si informatica mi s-au parut interesante).

Ma intorc la Bac-ul 2011 si rezultatele sale. Mi se pare o eroare a privi situatia din punctul de vedere al parintilor sau elevilor. NU elevii au picat Bac-ul, ci intreg sistemul de invatamant liceal! A privi simplist niste liste pline de resultate proaste este o eroare. Manualele sunt slabe, profesorii sunt probabil asemeni tanarului prezentat de mine mai sus, subiectele sunt deconectate de realitatea de zi cu zi a clasei. In orice tara normala o curba a lui Gauss atat de deformata precum cea a rezultatelor bac-ului romanesc ar duce la intrebari serioase asupra nu elevilor, ci a comisiei care a redactat aceste subiecte.

Ca sa inchei analogia, elevii transportati de Bac au naufragiat pentru ca cei care aveau datoria sa carmeasca pluta au adormit si i-au lasat in ape tulburi. Acestia din urma sunt Ministerul si profesorii.
.