Cati pixeli are ecranul din fata? Hai sa spunem in medie cam un milion, fiecare dornic sa straluceasca dupa cum doresti tu. Intr-un fel esti un pictator, adica un dictator al unui popor de pixeli ordonati.
Ieri ma uitam la imagini ale Lunii - oricine stie ca va veni foarte -"apocaliptic de" dupa cum vor scrie toate ziarele romanesti- aproape. Intr-un colt de ecran, o stea stralucind din intunecimea spatiului. Mai sa fie, cum de nu am vazut-o pana acum?
Am incercat sa o ignor fara sa reusesc. Dand scroll am vazut ca era statica si mi-am dat seama ca era un pixel. Nu era mort ci paralizat. Poate protesta ca un veritabil golan intr-o noua Piata a Pixelitatii. In orice caz avea ceva de spus si nu se jena sa se afiseze cu intensitate.
Cum nu am inteles prea bine ce vrea sa spuna am ajuns la concluzia ca e paralizat. De ce acum, care e probabilitatea ca eu sa il fi observat exact cand ma uitam la o poza a Lunii, nu stiu. Cert este ca pentru prima oara am realizat ca exact acel pixel exista. Cat isi facea treaba cu sarguinta nu stiam ca traieste. Acum e diferit si a devenit o voce.
Asa monocromatic si putin iritant, e totusi din ce in ce mai simpatic. Poate pentru ca seamna atat de mult cu majoritatea dintre noi, niste pixeli sociali condusi de pictatori care habar nu au de existenta noastra, care percep o imagine generala intr-un mod influentat profund de conditionari intelectuale, culturale, de educatie samd.
Cum le putem cere sa stie, cat timp facem exact ce ni se spune?
ps. divagand, modelul de guvernare actual nu mi se pare un compromis acceptabil. La baza teoretica realizeaza o medie a vocilor indivizilor influentabili; ideal, fiecare are totusi o alegere. Dar la nivelul imediat urmator diferenta calitativa, cu toate mecanismele de feedback, este imensa. O medie nu poate fi controlata decat daca toate componentele, except one, sunt aduse cat mai aproape de 0. Exact ce se intampla incepand cu al doilea nivel.
No comments:
Post a Comment