Unii din putini mei cititori pot fi atat de tineri incat este posibil sa nu fi vazut niciodata un film nord-corean autentic. Nu trebuie sa vezi mai multe, toate aveau acelasi scenariu: un tavaras era prea lacom, ceilalti nu observau dar -daca ati citit legenda lui Pinochio cunoasteti sentimentul baietelului lemnos-dar constiinta sa de tovaras nu-l lasa prea linistit. Asa incat se retragea in singuratatea blocului de nefamilisti si scria frate o scrisoare epopeica in care isi facea-ce credeti? - corect, autocritica! Dar asta nu este tot, dragii mei. A doua zi, prietenul nostru cu constiinta iesea in public, si citea printre lacrimi acea scrisoare in fata comunitatii. :)
Ei bine, dupa modelul fratelui meu galben, ma gandeam deunazi cat de stupid pot fi in anumite privinte (nu ma intelegeti gresit, sunt genial in altele ). De exemplu acum 10 ani m-am certat cu jumatate din bunici, si le-am zis verde in fata ca nu o sa ne mai vedem in viata asta. M-am tinut de cuvant, ca un bou si jumatate ce sunt, iar bunicul meu a murit acum cateva luni si nu am apucat sa-i spun ca de fapt tin f mult la el; da, asa, in felul meu ciudat si complicat. El saracul, un german nascut din intamplare roman, era un om deosebit de inteligent (de fapt cu bunica-mea aveam discutii) si stilat, asa cum probabil mi-as dori sa fiu si eu la 90+ ani (poate doar minus un nepot ca mine). Interesant, celalalt bunic era un om la fel de inteligent -fara scolile interbelice inalte ale primului- dar cu o carisma fantastica. L-am iubit si il iubesc si acum, dar din pacate n-am putut sa fiu langa el cand a murit (deh, n-am binevoit sa-mi schimb pasaportul). Dar sa revin la topic, ma gandeam cum poate mandria de a respecta cuvantul dat -mai mult ambitie prosteasca- sa te impiedice sa traiesti momente pe care nu mai ai cum acum sa le traiesti.
Nu e sfarsitul povestii, relativ recent am aflat ca unicul meu unchi scria declaratii pe la securitate impotriva alor mei, in plus a stiut de un proces fabricat impotriva tatalui meu. Problema nu este el -este un cretin simpatic- dar matusi-mea, sora maica-mii. Nu am mai vb cu ea de 5 ani. Da, stia si ea de chestiile de mai sus, dar in inteligenta mea incredibila stiu ca este un om slab, care sufera ca jumatate din nepoti (adica eu) nu doreste nici o legatura cu dansa, si stiu ca este prinsa in cercul vicios in care sunt prinsi toti cei ca ea. Facandu-mi autocritica, am sunat-o, a raspuns "turnatorul", asa ca am inchis. Daca ar fi raspuns ea, n-as fi stiut ce sa-i spun.
Oare cand voi intelege ca timpul trece, iar mandria este o constructie goala, inutila?
No comments:
Post a Comment