"Joex Noel" este un film (as putea spune lung-metraj ca sa vb asemeni celebrei d-ne Nistor, mai savant :) ) despre unul din evenimentele remarcabile si ciudate petrecute in WWI: in ajunul Craciunului unitati inamice au lasat armele sa se odihneasca si si-au dat mana prieteneste si crestineste peste no-man's-land. Ciudat fapt in contextul oricarui razboi, cu atat mai mult al unuia cu o dinamica(sau mai bine zis fara dinamica) asa de absurda ca aceea din Primul Razboi Mondial. Oameni prinsi intr-un conflict irational care reusesc pentru moment sa revina la simplitatea si naturaletea binelui, a decentei, reusesc sa redevina fiinte umane.

Mi se pare interesant faptul ca pentru a face rau, in general, trebuie sa ai pe langa o motivatie discutabila si un anumit confort minim; corolarul ar fi ca atunci cand lipsesti fiintele umane de absolut tot, decenta, energie, suport, sentimente - mai ai o sansa ca ceea ce ramane sa fie bun. "Goleste-ti mintea de tot ce e omenesc, de ganduri, bucurii, suparari si ceea ce va ramane este esenta. Atunci il vei descoperi pe Dumnezeu."

So there's still some hope: