Intriganta combinatie de cuvinte. Rar, cam o data pe an, intalnesc oameni sau situatii cu adevarat interesante, care ma "reseteaza" emotional; vad lucrurile altfel dupa acestea, lucruri care mi se pareau importante coboara in scala mea de valori, altele urca.
Doua cazuri, recent. X, la al treilea transplant renal, barbat la 44 ani, casatorit, copii. Merg sa vorbesc cu el, intru in salon, singurul loc disponibil era ocupat de un iepure mare alb, pe celalalt o dna mai in varsta -maica-sa. X doarme, probabil se simte aiurea, vin cu usualul (Mr. X?) sa-l trezesc. Intreb daca pot sa ma asez pe scaunul ocupat de iepure, maica-sa ia iepurele si-l aseaza cu grija langa X- mi s-a parut ciudat. Vorbesc cu X, un om inteligent acceptandu-si lucid situatia cu un optimism de care eu nu cred ca as fi in stare. La sf imi si spune cu seriozitate: I know I'm not gonna be able to keep this new kidney, but I have to keep it together for my family.
La sfarsit, ma pune naiba sa spun: I like that rabbit, what's its story?- la care maica-sa imi spune, cu lacrimi in ochi: Today it's his birthday (X)! Stiti, uneori treci peste o groaza de pacienti cu situatii nasoale, dar once in a while, cand dai peste unul ca asta, e greu sa te nu simti implicat emotional... Sunt oameni atat de puternici moral incat imi depasesc capacitatea de intelegere.
Alt caz: foster child cu transplant renal, parintii vin cu el pentru ca nu se simte bine - tocmai acum, cand trebuiau sa-l lase in grija altcuiva, pentru ca isi luau cateva saptamani de vacanta in Hawaii. Pustiul este bineinteles in acute rejection, pentru ca respectivii nu tin cont de ce medicamente trebuie sa-i dea/ore etc... Exista in oameni care par responsabili, dar de fapt doar stiu sa se ascunda f bine. Iarasi, capacitatea mea de intelegere este depasita.
Uneori, rar, vad pe holurile spitalului familii plangand in hohote - in special adolescentii, ceilalti membri sunt mai controlati. As vrea sa ma duc sa vorbesc cu ei, dar bineinteles ca din cauza miilor de motive nu o fac; bineinteles ca nu vrei sa fii o epava emotionala implicandu-te in dramele altora, dar pot si folosesc sentimentele pe care le am fata de ei ca drive sa citesc mai mult, sa fiu mai bun. Imi inchipui ca in felul asta nu sunt eu, prin nestiinta, sursa unor astfel de drame; bineinteles ca poti sa convingi aproape pe oricine orice, dar in final toti suntem singuri cu constiinta noastra, toti stim ca puteam sa facem mai mult sau nu.
Promit ca urmatoarele postari vor fi mai vesele.
No comments:
Post a Comment