Let's face it, cu totii suntem miopi in ceea ce priveste viitorul politic, global vorbind. Cu toate astea un licean va argumenta, iesind de la lectia sa de fizica aparent banala, ca privind printr-o fanta ingusta profunzimea campului vizual creste (poti sa vezi mai departe). Incredibil, se aplica si in politica: traim o perioada in care viitorul se vede mai bine privind prin fanta ingusta a unor ochi oblici.
China. O tara a contrastelor, filozofie complexa dar milioane de ignoranti, economie booming dar salarii mici, sate in umbra continua a unor zgarie-nori ca niste faguri de albina, inghesuiti si imensi. Dar sa ne intoarcem un pic in istorie, sa analizam cum a fost posibila transformarea unei tari profund comuniste intr-una cu un fundament financiar de invidiat.
Acum 15-20 ani China era intr-un impas ciudat. O tara imensa, cu un potential uman imens -cel putin ca forta bruta de munca, fara tehnologii performante, fara industrie eficienta, un fel de lume destul de izolata financiar, ca o secta cu multe sute de milioane de adepti traind cumva self-contained. Era clar pentru oricine ca era pe un drum with no exit. In momentul acela, elitele lor politice au hotarat sa deschida portile Chinei catre afaceri straine. Dar nu aceasta decizie e surprinzatoare, era logic pentru oricine ca era singura solutie; interesant este modul cum au facut-o, rezolvandu-si in acelasi timp "ciudateniile" de care vorbeam mai sus.
No comments:
Post a Comment